sâmbătă, 22 august 2015

Dimineaţă în valea Lalei

La mijloc de iulie în circul glaciar al Lalei din munţii Rodnei

5 a.m
şi, 45 de minute mai târziu, după explozia de Lumină




Vor urma câteva imagini, tot din preajma răsăritului, dar de data asta din Călimani..

duminică, 2 august 2015

Roua cerului

     Una dintre puţinele plante carnivore din România, roua cerului (Drosera rotundifolia) poate fi întâlnită prin turbăriile din Carpaţi. Îmi doream de ceva vreme să o găsesc. Iată că a venit şi momentul. 
     Revenind de la o tură de prin munţii Rodnei am vizitat scurt Crovul de la Larion, un tinov situat  în Munţii Bârgăului. După câteva minute de căutare am găsit mai multe exemplare de roua cerului. 
Enjoy !








Nikon D7100  + Tamron 90 mm/2.8

Dacă ţi-a plăcut dă mai departe !

joi, 23 iulie 2015

Tinoavele din Ţara Dornelor şi bumbăcariţa


         Cu un aspect exotic şi boreal în acelaşi timp, tinoavele sau turbăriile din Ţara Dornelor, de la poalele Călimanilor, adaugă o notă aparte peisajului din care fac parte.
          Pe lângă plante relict glaciare precum muşchiul de turbă, exemplare pitice de pini şi mesteceni, flori ca ruginarea sau roua cerului, creşte şi bumbăcariţa, care înfloreşte prin turbării la începutul verii. Luate individual, florile de bumbăcariţă nu sunt foarte atractive, însă în timpul înfloririi câmpul de bumbăcariţe oferă un peisaj spectaculos.













         Fotografiile au fost realizate în turbăriile de la Şaru Dornei şi  Poiana Stampei.
        Tinovul Mare de la Poiana Stampei reprezintă cea mai întinsă rezervaţie naturală de turbă din România, în 2011  fiind declarat sit Ramsar - Zonă Umedă de Importanţă Internaţională.
        Pentru a vizita tinovul de la Poiana Stampei, de pe şoseau Bistriţa-Vatra Dornei o luaţi spre localitatea Dornişoare, unde după aproximativ 3 km parcurşi pe un drum neasfaltat veţi întâlni pe partea dreaptă un panou informativ ce anunţă intrarea în rezervaţia naturală. Tinovul beneficiază de o potecă tematică recent amenajată ce facilitează accesul pe un podeţ de lemn refăcut şi care oferă informaţii practice vizitatorilor pentru a mai bună înţelegere a sitului.
         Poteca din tinovul de la Şaru Dornei este în curs de amenajare, calea de acces fiind în dreptul centrului de vizitare al Parcului Naţional Călimani.

        Adaug cu ocazia asta şi trei fotografii realizate cu vreo 3 săptămâni înainte de înflorirea bumbăcariţei din tinovul de la Poiana Stampei:




Dacă ţi-a plăcut dă mai departe!

P.S. Într-o postare viitoare va urma o serie de imagini cu una dintre puţinele plante carnivore din România, găsită tot într-o turbărie, dar de data asta în Crovul de la Larion din Munţii Bîrgăului.

vineri, 12 iunie 2015

Prin Rodnei printre narcise

În penultimul weekend din mai, am făcut o vizită narciselor de pe muntele Saca din munţii Rodnei. Pentru a profita de lumina din preajma apusului şi răsăritului am rămas pe munte peste noapte. Din păcate vremea nu a fost cum mi-aş fi dorit, atmosfera fiind destul de încărcată, iar câteva averse de dimineaţă, mi-au cam tăiat cheful de a ieşi din cort. Însă am avut  parte, totuşi şi de câteva momente magice:






Dacă tot am fost în poiana de pe muntele Saca, pun şi două cadre cu narcisele.
 Pe restul vă las să le descoperiţi pe viu, dar asta doar la anul, pe la mijloc de mai. Merită!



...şi încă un cadru cu întâlnirea scarabeilor


Pe curând !

miercuri, 6 mai 2015

Întâlnire cu Mocăniţa Transilvaniei

La început de mai, am făcut o plimbare pe plaiuri de "câmpie", înspre traseul străbătut de Mocăniţa Transilvaniei, care și-a reluat activitatea, în scop turist de data asta, după aproape două decenii de pauză.
Fotografiile au fost realizate pe tronsonul dintre localitățile Ocnița și Comlod.

Orosfaia

Comlod
În dreapta bisericii se poate observa puțin din castelul Teleki, aflat însă într-o avansată stare de degradare


Ecartamentul îngust al Mocăniței


Mocănița cu locomotiva Diesel
Întâlnirea cu cea cu aburi realizându-se mai jos, în satul Comlod

sâmbătă, 18 aprilie 2015

Şah mat

De la mov închis şi nuanţe de roz la alb, delicata lalea pestriţă este o încântare în fiecare primăvară.
Datorită formelor geometrice prezente pe petalele ei, laleaua pestriţă sau Fritillaria meleagris, mai este cunoscută şi sub denumire de floarea de şah.












Dacă vă grăbiţi zilele astea, poate o mai găsiţi în Pădurea din Şes de lângă Orheiul Bistriţei, una dintre puţinele locaţii din ţară unde poate fi admirată, situată la vreo 12 km sud, de Bistriţa.

P.S. O postare de acum doi ani din aceeaşi locaţie aici

miercuri, 1 aprilie 2015

Vizitatorii

Iarna asta am avut parte de nişte oaspeţi neaşteptaţi. De la sfârşitul toamnei şi  până nu demult, hrănitoarea pe care am amplast-o în zarzărul din faţa casei a atras numeroase cete de piţigoi gălăgioşi, vrăbii şi ţicleni. Cel mai constant oaspete a fost însă un botgros, care ne dădea deşteptarea aproape în fiecare dimineaţă, cu lovituri puternice, ritmice şi constante cu ciocul în geam.











P.S. Pe lângă ziua păcălelilor, data de 1 aprilie marchează şi Ziua Internaţională a Păsărilor, data fiind aleasă în urma semnării la 1 aprilie1906 a Convenţiei Internaţionale pentru Protecţia Păsărilor, dar şi a momentului ce marchează migraţia păsărilor, odată cu venirea primăverii în emisfera nordică.