Cândva pe final de noiembrie am revăzut Ceahlăul după o pauză de câţiva ani. A fost la fel de misterios şi de fotogenic precum îl ştiam. După o primă zi cu multă ceaţă în văi, dar şi cu vălătuci pe creste, a doua zi am avut parte de un răsărit extrem de ofertant.
