În ultimul week-end din februarie m-am reîntâlnit cu masivul Vlădeasa după aproape 10 ani. Atunci a fost o zi închisă de noiembrie, între toamnă şi iarnă cu o lapoviţă viscolită şi cu vizibilitate extrem de scăzută. Acum vremea a fost perfectă. După câteva zile călduroase cu posibile ploi chiar şi în zona înaltă, am prins o perioadă cu vreme în răcire, cu temperaturi negative, astfel că nu am avut probleme de deplasare (decât de alunecare pe zăpada îngheţată în unele porţini), brăduţii erau pudraţi cu zăpadă, iar pe creastă, viscolul şi precipitaţiile din zilele precedente au creat formaţiuni spectaculoase.
După o noapte petrecută la cabana Vlădeasa şi un urcuş început la lumina frontalei, puţin înainte de ora 7 eram în "brazdă":
După o noapte petrecută la cabana Vlădeasa şi un urcuş început la lumina frontalei, puţin înainte de ora 7 eram în "brazdă":
Pe munte domneşte încă iarna, dar în văi au apărut primele semne de revenire la viaţă.
O primăvară însorită tuturor!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu